Buna ziua!
Stimate Domnule Profesor Vladimir Rojanschi, ma bucur mult pentru subiectul "namoluri" lansat de Dvs. Nu am stiut de Conferinta intitulata “Namol de epurare – obligatie de mediu sau oportunitate “, care a avut loc sub egida Ministerului Mediului, as fi participat cu mare interes. Mentionez ca in anul 2016, am sustinut sub conducerea domnului Profesor Tiberiu Rusu- Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Teza de doctorat " Studii şi cercetări privind ciclul de viaţă al nămolurilor rezultate la epurarea apelor uzate urbane". As mentiona aici un minim din concluziile acestei cercetari:
Măsurile de reducere a impactului negativ în valorificarea nămolurilor de la staţiile de epurare pot fi clasificate după trei direcţii de cercetare:
- măsuri primare - aplicate înainte de epurare, adică separarea apei meteorice de apa uzată menajeră, dotarea agenţilor economici cu staţii de pre-epurare, utilizarea de separatoare grăsimi ş.a.
- măsuri secundare, adică măsuri pe lina fluxului tehnologic: dezintegrarea electrocinetică şi dezintegrarea ultrasonică a particulei de nămol; tratarea cu polielectrolit ş.a.
- măsuri finale de eliminare / valorificare nămol: biogaz, agricultură, terenuri degradate, silvicultură, pepiniere, halde de steril, iazuri de decanatare, incinerare, materiale de construcţii, spaţii subterane, în depozite ecologice destinate nămolului epurat.
Măsurile primare, secundare şi finale implică la rândul lor alte măsuri şi anume: măsuri legislative, instituţionale, tehnice, administrative, economice, logistice şi financiare.
În teză se prezintă, pentru fiecare opţiune, măsurile necesare în vederea prevenirii, reducerii şi eliminării, pe cât posibil, a efectelor negative asupra factorilor de mediu.
Practic nu există soluţii standard, toate opţiunile de cercetare, respectiv valorificare a nămolului presupun costuri şi cooperare cu terţi iar calitatea nămolului trebuie să îndeplinească anumite valori impuse prin lege.
Nămolul este generat în staţiile de epurare 365 de zile din 365, 24 de ore din 24, iar valorificarea acestuia este limitată, indiferent de opţiunea aleasă.
Nămolul poate fi utilizat în agricultură indiferent de conţinutul de umiditate, dar să respecte Ordinul 344/2004 şi restricţiile aferente.
Compostarea nu poate fi considerată o rută finală de valorificare sau eliminate a nămolului, ci reprezintă numai un proces prin care nămolul devine mai viabil, în vederea utilizării acestuia pentru producerea de îngrăşăminte naturale pentru flori prin compostare, însă există dificultăţi întâmpinate de utilizatori în încheierea formalităţilor necesare pentru transpotul nămolului.
Utilizarea nămolului în pepiniere nu permite preluarea integrală a cantităţilor de nămol, ceea ce reclamă implementarea în paralel a altor opţiuni de valorificare.
Aplicarea nămolului în agricultură este limitată la maxim două ori pe an pe baza unui permis de utilizare, bazat pe studii agrochimice şi plan de fertilizare, iar acestea implică timp şi resurse financiare.
Reabilitarea calităţii terenurilor şi silvicultura pot oferii periodic oportunităţi de utilizare a nămolului, dar nu pot asigura preluarea unor cantităţi mari de nămol.
Punctual în funcţie de gradul de interes din partea titularilor lucrărilor de reabilitare, utilizarea nămolului pentru conversia terenurilor sau pentru închiderea depozitelor de deşeuri este o soluţie pe termen mediu.
Pentru aplicarea nămolului terenurile degradate, trebuie organizate consultări cu autorităţi competente de mediu şi grupuri de interes, în vederea respectării restricţiilor şi evitarea conflictelor cu populaţia riverană.
Este necesară aprobarea autorităţilor competente de mediu când nămolul se utilizează în cantităţi mai mari decât cele acceptate din punct de vedere agronomic. Nu avem în legislaţia naţională notificarea indicatorilor de calitate pentru aceast caz. Trebuie studiat cu atenţie impactul asupra componentelor de mediu în aplicarea acestei soluţii, dar şi analiza de risc faţă de mediu şi sănătatea populaţiei.
Datorită conţinutului de substanţe nutritive, nămolul de epurare poate fi folosit, ocazional, şi pentru reabilitarea terenurilor degradate aparţinând fostelor zone miniere (de exemplu halde de steril: Lonea 1 - 5,8 ha şi Jieţ - 1 ha (E.M. Lonea), Ramura II - 2,7 ha (E.M. Uricani), Valea Arsului - 1,9 ha (E.M. Vulcan), Ramura III - 3,6 ha (E.M. Lupeni) şi Halda nr.2 - 8 ha (E.P.C.V.J)) sau în cadrul lucrărilor de închidere a depozitelor de deşeuri (depozitul de zgură şi cenuşă Valea Căprişoarei - 46 ha ş.a.), prin încorporarea în stratul final de sol vegetal. În vederea implementării, această soluţie necesită: un proiect special, o serie de teste precum şi aprobări de la operatorul local, de la beneficiarul terenului şi de la diferite autorităţi competente (Agenţia pentru Protecţia Mediului, Autorităţi Locale).
Termocentralele existente şi funcţionale pe cărbune specifică că, nu este posibilă preluarea nămolului în vederea coincinerării ca urmare a modului în care au fost proiectate să funcţioneze din punct de vedere al combustibilului utilizat şi al echipamentelor şi instalaţiilor care nu permit introducerea nămolului în fluxul tehnologic existent.
În ceea ce priveşte coincinerarea în fabricile de ciment, această opţiune nu este exclusă pe viitor, în cazul utilării fabricilor cu echipamentul necesar, dar datorită dotărilor tehnologice existente, nu este posibilă preluarea nămolului pentru coincinerare.
Pe lângă câştigul energetic obţinut în urma tratării termice finale a nămolului, cantitatea de deşeu rezultat scade semnificativ de la deshidratare până la cenuşă, de peste 15 ori, reducând proporţional şi costurile cu transportul şi depozitarea.
În prezent se recurge la aplicarea unor metode auxiliare prin diverse alternative de gestionare / depozitare / valorificare a nămolului pentru fiecare regiune, respectiv fiecare operator de staţie epurare; practic nu există soluţii universal valabile.
PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI
semnarea unui protocol de utilizare a nămolului epurat în reabilitarea haldelor de steril din Valea Jiului şi nu numai;
utilizarea nămolului epurat în recultivarea terenului afectat de cariera de bauxită Ohaba Ponor ş.a.;
utilizarea nămolului epurat în vederea ecologizări depozitelor de deşeuri necontrolate, de exemplu la Vulcan;
valorificarea nămolului epurat la înierbarea iazurilor de decantare cenuşă termocentrală (Paroşeni, Mintia);
valorificarea cenuşii obţinută din incinerarea nămolul epurat, în materiale de construcţii, autostrăzi, drumuri ş.a.
“stimularea” fabricilor de ciment (Capartcement) în preluarea nămolului epurat;
utilizarea de biomasă ca substrat în obţinerea biogazului din nămolul epurat la Dănuţoni;
captarea şi introducerea în metantanc a metanului rezultat din minele închise în Valea Jiului;
distribuţia în sistemul naţional a energiei obţinută din biogaz;
dezvoltarea metodei reţele de impact pentru gestionarea nămolului epurat;
aplicarea analizei SWOT pentru fiecare opţiune de valorificare a nămolului epurat;
proiectarea şi construcţia de depozite ecologie destinate nămolurilor epurate;
realizarea unui program informatic pentru gestionarea bazei de date.
PERSPECTIVE VIITOARE DE CERCETARE
studierea şi proiectarea unor soluţii pentru stocarea şi pre-epurarea individuală a apei meteorice (pluviale) separat de apa uzată menajeră.
studierea posibilităţilor de eliminare a nămolurilor epurate în spaţiile subterane miniere din Valea Jiului.
testarea reţetei: 30 % nămol + 55 % material haldă steril + 10 % cenuşă iaz decantare + 5 % PET-uri “fidea” pentru materiale de construcţii.
testarea reţetei: cenuşă rezultată din incinerarea nămolului în obţinerea cimentului.
M-as bucur sa cunosc si alte persoane cu preocupari in domeniu, pentru colaborare, schimb de ideii s.a.m.d.
Cu deosebita consideratie,
Daniela Ciolea, tel. 0751081047